poate gandesc prea mult, si de aici se trage totul

Adun de ceva vreme motive pentru care nu nu cred ca as vrea sa fac un copil. Si in ultimele zile am ajuns la concluzia ca daca iese cum as vrea eu, ajunge un neisparvit si imi dau palme, si daca iese cum nu as vrea eu, ajunge un fraier si iar imi dau palme. Neispravit, in sensul pe care il da mama cuvantului, la mine se traduce in cool, il indop cu muzica rock si il dau la chitara de la 10 ani, cu prieteni care se scoala dintr-o betie ca sa inceapa una noua, cu fumat si cu plecat de acasa fara un cuvant, cu fete de gat si bucurandu-se de viata cu pletele in vant. Traindu-si viata pana la capat, cu varf si indesat, si imi trag palme ca nu are bani, ca ii umbla prin cap ganduri de sinucidere si droguri. Daca iese fraier, o sa fie un impiedicat tocilar, care o sa stea sa invete si sa mearga la facultate si sa aiba o meserie serioasa, cu burta la 30 de ani si cu fundul lipit de un birou pana iese la pensie. Si imi trag palme, ca nu a fost in stare sa faca nimic special cu viata lui si e de fapt si de drept un ratat. Si mai rau, fac fata, iar asta e o cu totul si cu totul spaima.

Adica nu ca eu nu as fi un fel de ratat, dar macar in capul meu am aripi. Si intr-o alta viata, acum hat! ani, contemplam sinucideri si excese de toate felurile, e adevarat ca mi-a lipsit curajul de a merge pana la capat si m-am multumit cu betii, fumat, plecat in masini straine catre vise de libertate si alte inca cateva pe care le voi trece sub tacere dar care imi dau niste amintiri de care mi-e foarte drag. Imi port amintirile ca medaliile militare, intr-un piept imaginar, plina de mandrie ca datorita lor sunt aici, asa, acum.

Dar cum naiba faci cand stii ca copilul propriu are astfel de ganduri? Cum il ajuti, ca sa nu faca greseli prea mari? Cum nu il ajuti, in incercarea de a-l lasa sa isi traiasca viata asa cum vrea si asa cum, poate, tu nu ai apucat sa o faci?

As vrea sa pot sa fiu onesta si sincera si sa admit ca imi pierd toate serile singura acasa, cu ochii lipiti pe youtube, unde sunt sute de clipuri din concerte live GnR. Ca imi flutura in cap numai franturi de riffs de chitari, ca ma uit cu jind la a mea si nu stiu sa invat. Ca imi aduc aminte de o alta eu, mai spontana si mai libera. Intrebare intrebatoare, cum se manifesta depresia?